Într-o analiză pentru Monitorul Justiţiei, avocatul George Paşalică din Baroul Braşov detaliază măsurile luate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, pe perioada stării de urgenţă, în cazul persoanelor aflate în stare de detenţie. Astfel, chiar dacă mai multe drepturi ale acestor persoane sunt suspendate, au fost luate câteva măsuri menite să faciliteze relaţia celor privaţi de libertate cu membrii familiei acestora, dar şi cu avocaţii care îi reprezintă.
Redăm integral, în cele ce urmează, analiza avocatului George Paşalică din Baroul Braşov.
Drepturile deţinuţilor şi limitările aduse de situaţia COVID-19
Modul de executare a pedepselor privative de libertate are un rol deosebit de important în sistemul de drept. Prin executarea pedepselor privative de libertate se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, în vederea reintegrării în societate a deţinuţilor.
Pe parcursul executării pedepselor, persoanelor private de liberate le sunt recunoscute o serie de drepturi, conform dispoziţiilor capitolului V din Legea 254/2013, precum libertatea conştiinţei, a opiniilor şi libertatea credinţelor religioase, dreptul la informaţie, dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal, dreptul la asistenţă juridică, dreptul de petiţionare şi dreptul la corespondenţă, dreptul la convorbiri telefonice, dreptul la comunicări on-line, dreptul la plimbare zilnică, dreptul de a primi vizite şi dreptul de a fi informat cu privire la situaţiile familiale deosebite, dreptul la vizită intimă, dreptul de a primi, cumpăra şi a deţine bunuri, dreptul la asistenţă medicală, tratament şi îngrijiri, dreptul la asistenţă diplomatică, dreptul la încheierea căsătoriei, dreptul de a vota, dreptul la odihnă şi repausul săptămânal, dreptul la muncă, dreptul la învăţământ, dreptul la hrană, ţinută, cazarmament şi condiţii minime de cazare.
În ultima perioadă, în contextul generat de răspândirea virusului SARS-CoV-2, care a determinat declanşarea stării de urgenţă pe teritoriul României, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a fost nevoită să adopte o serie de măsuri pentru prevenirea răspândirii acestui virus, cu consecinţa suspendării unor drepturi ale persoanelor aflate în stare de detenţie, precum exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât şi recompensele constând în permisiunea de ieşire din penitenciar.
În schimb, pentru a favoriza relaţiile cu familia şi aparţinătorii, pe perioada stării de urgenţă, pentru persoanele private de libertate a fost majorată durata şi numărul de convorbiri pentru persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranţă, la maximum 45 de minute pe zi, iar pentru persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, la maximum 75 de minute pe zi.
Totodată, dreptul deţinuţilor la convorbiri online, indiferent de situaţia disciplinară şi periodicitatea legăturii cu familia, a fost suplimentat corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare, respectiv: regim deschis – 6 comunicări on-line; regim semideschis – 5 comunicări on-line; regim nestabilit – 5 comunicări on-line; regim închis – 5 comunicări on-line; regim maximă siguranţă – 3 comunicări on- line; femei gravide ori care au născut, pentru perioada în care îngrijesc copilul în locul de deţinere – 8 comunicări on-line.
Exercitarea dreptului la apărare şi comunicarea deţinuţilor cu avocatul în această perioadă
Ab initio, dreptul la apărare constituie un drept fundamental de tradiţie, încadrat în prima generaţie de drepturi, pentru garantarea căruia Statul trebuie să se abţină de la orice act care ar putea limita posibilităţile unei persoane de a se apăra. Dreptul la apărare este un drept fundamental al omului şi, datorită importanţei sale considerabile, acest drept face obiectul unei protecţii deosebit de puternice, fiind consacrat atât prin Constituţie şi normele naţionale de drept penal cât şi prin prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Pe parcursul stării de urgenţă, exercitarea acestui drept nu a fost afectată, dimpotrivă, a fost facilitată prin comunicarea de la distanţă dintre avocat şi persoana privată de libertate. Astfel, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a amenajat spaţii de comunicare on-line, prin Skype, în toate locurile de deţinere din subordine.
Existând date de logare pentru fiecare loc de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, comunicarea online dintre avocat şi persoana privată de libertate se efectuează în baza unei programări prealabile, prin care avocatul stabileşte, de comun acord cu administraţia locului de deţinere, data, ora şi modalitatea tehnică de realizare a conexiunii.
Măsuri adoptate de alte state cu privire la deţinuţi
Majoritatea statelor afectate de pandemia SARS-CoV-2 au adoptat măsuri şi cu privire la persoanele private de liberate. Spre exemplu în Iran, una dintre cele mai afectate ţări de pandemie, autorităţile au decis eliberarea provizorie a 85.000 de deţinuţi, cu pedepse mai mici de 5 ani, şi au luat măsuri pentru a stopa focarele de infecţie din penitenciare. De asemenea, şi în Statele Unite ale Americii, pentru a proteja sănătatea deţinuţilor şi pentru a limita răspândirea bolii COVID-19, au fost eliberaţi provizoriu deţinuţii cu risc scăzut.
În acest sens, şi Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Michelle Bachelet a îndemnat guvernele şi autorităţile competente ,,să acţioneze rapid în vederea unei reduceri a numărului persoanelor aflate în detenţie prin eliberarea, de exemplu a deţinuţilor celor mai în vârstă, a celor bolnavi şi a delincvenţilor care prezintă un risc slab”.
Pe de altă parte, în majoritatea statelor europene s-a dispus suspendarea dreptului la vizită şi măsuri de intervenţie similare celor din România, printre care amintim Austria, Cehia, Franța, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Scoția, Letonia sau Ungaria.
Concluzie
Prin urmare, constatăm faptul că măsurile luate de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi limitarea temporară a unor drepturi ale deţinuţilor urmăresc o conduită preventivă, orientată către interesul persoanelor private de libertate, angajaţilor, aparţinătorilor şi membrilor societăţii civile, în ansamblu.
Cu toate că drepturile persoanelor private de libertate au suferit o serie de limitări, generate de pandemia SARS-CoV-2, constatăm că a avut loc şi o extindere a altor drepturi ale deţinuţilor, respectiv extinderea dreptului la convorbiri telefonice şi a dreptului la comunicări online, prin care autorităţile au încercat să favorizeze menținerea de către deţinuţi a legăturii cu mediul de suport.
Nu în ultimul rând, având în vedere contextul actual, este de salutat şi amenajarea de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor a spaţiilor de comunicare online, prin care avocatul şi persoanele private de libertate pot comunica de la distanţă şi în condiţii de siguranţă în această perioadă dificilă.
Leave a Comment